Flora Medicinala a Romanei Vol II - Free Download PDF

Pierderea în greutate ke gharelu uphar

I —X III, acest aspect este m enţionat în paranteză pentru nom enclatura veche a familiilor şi a speciilor. Indexul de denumiri ştiinţifice va cuprinde şi sinonimiile.

  1. Нет, одиннадцать _тридцать_, я не хочу вставать раньше, чем необходимо.
  2. Я все еще думала об этих чудовищных существах, когда наш транспорт прибыл, как мне объяснили, к школе октопауков.
  3. Однако мы, наверное, упускаем из виду единственное условие, без которого манно-дыня остается бесплодной.

Alături de speciile medicinale clasice sau cunoscute în literatura de spe­ cialitate din Europa, s-au avut în vedere şi acele specii care,- în urm a cer­ cetărilor ştiinţifice din ultim ul sfert de secol, au devenit plante medicinale cu reală valoare terapeutică.

Dintre acestea, o bună parte au fost studiate de cercetătorii rom âni şi, tocmai datorită rezultatelor cercetărilor susţinute din ţara noastră, nomenclatorul fitoterapeutic s-a îm bogăţit consi­ derabil.

Speciile descrise în acest capitol prezente şi în flora ţării noastre au fost sau mai sînt încă utilizate în medicina tra ­ diţională românească sau a altor popoare.

Am enum erat aceste specii cu o scurtă descriere nu numai pentru a le consemna, dar şi cu scopul de a da sugestii pentru cercetătorii din domeniul fitoterapiei sau a terapiei naturale, pentru a avea un punct de plecare in vederea valorificării în scop terapeutic şi a altor specii din bogata floră a României.

Au frunze întregi, inflorescenţe racemoase cu flori herm afrodite cu înveliş simplu fără bractee. Phytolacca decandra L. Caractere de recunoaştere. P l a n t a : specie ierbacee perenă, erectă, viguroasă, înaltă de 1,5—2 2,5 m ; partea subterană: rădăcină napiformă, evident pivotanta ajungînd pînă la 20—30 50 cm, cu numeroase ram ificaţii secundare, galbene-brunii la exterior, albe-m urdar la in te rio r; tulpini aeriene: ram ificate de la bază, cu numeroase ram uri robuste, g lab re; frunze: alterne, de culoare verde-pal, întregi, cu vîrful acum inat şi nervurile care se ramifică puternic spre vîrf, lungi de 15—25 cm, şi late de 6 — 1 0 cm ; flori: inflorescenţe racemoase cilindrice, lung pedunculate, lungi pînă la 15—20 cm, erecte, cu axa m uchiată, cu flori hermafrodite, cu 5 petale albe protejate la exterior de bractee înguste, androceu din 1 0 stam ine scurte; fructul: bacă m ultiplă de culoare roşie-închis cu 1 0 coaste, săm înţa neagră, lucioasă înflorire: V I —IX.

pierdere în greutate cu xipaxan dmaa bazat burner de grăsime

M a t e r i a p r i m ă : R adix Phytolaccae constituită din rădăcini lungi de 20—30 cm, brune-gălbui la exterior, Fi« Phytolacca americana 7 albe-m urdar la interior, cu pete albicioase dispuse circular, brăzdate de zone concentrice, albicioase şi m ai închise la culoare, vizibile în secţiune transversală. Fructus Phytolaccae form ată din bace turtite, de culoare roşie întunecată, lucioase, cu 8 —1 0 coaste, la interior cu o săm înţă mare, lucioasă.

Ecologie şi răspîndire. P lantă din locuri îngrăşate, pe soluri uşoare, suporţînd bine um brirea, cu cerinţe destul de ridicate faţă de tem peratură.

Ca exemplare izolate Ia mărgini de drum uri, pe lingă garduri, la marginea tufărişurilor. Bazine im portante sînt exploatate în jud. Mehedinţi pădurea Devesel, între salcîmi, pe sol nisipos şi Gorj Baia de Aramă. Rădăcinile se recoltează fie prim ăvara m artie—apriliefie toam na după recoltarea fructelor şi uscarea părţii aeriene noiembrie, putînduse continua şi peste iarnăcu cazm aua; uneori, pe sol nisipos, se poate smulge.

Fructele se recoltează la m aturare deplină, în septem brie—octombrie.

65272508 Flora Medicinala a Romanei Vol II

Deşi potenţialul e încă ridicat, datorită creşterii necesarului de produs medi­ cinal, se recomandă lăsarea unor exemplare nerecoltate la u n itatea de supra­ faţă, pentru a permite regenerarea cu a tît mai m ult cu cît recoltarea este destructivă, folosindu-se rădăcină. De asemenea se pot prelua seminţele rezultate de la prelucrarea fructelor.

Pregătirea materiei prime în vederea prelucrării. Ambele se în­ pierderea în greutate ke gharelu uphar industrial num ai în stare proaspătă.

Rădăcinile se spală uneori, la cele de pe sol nisipos, e suficientă doar scuturarea lorse curăţă de rădăci­ nile secundare şi se decoletează.

Fructele se curăţa de im purităţi resturi din axul inflorescenţei, peduneuli şi se introduc pentru păstrare şi transport în butoaie. Condiţiile tehnice de recepţie prevăd pentru rădăcini ca im purităţi max. Compoziţie chimică.

Lecitinele din Phytolacca americana sînt glicoproteine 5 —izolecitine pierderea în greutate ke gharelu uphar greutatea moleculară cuprinsă între 19 ; 31 Dintre oze s-au identificat manoza, fructoza, glucoza şi hexozamina. A doua grupă m are de substanţe identificate în această specie sînt fitolacasaponozidele în num ăr de 9 —10 în funcţie de provenienţă.

Ele au structura chimică apropiată, acelaşi nucleu triterpenoidic cu schelet C3 0 diferenţiindu-se prin ozele ataşate în poziţia 2 sau la radicalul acetic. Geninele lor sînt acizii esculentic, jaligonic, fitolacagenic şi fitolacagenina. D ar compoziţia chimică a acestei plante este m ult m ai complexă.

Pînă în prezent s-au sem nalat autociani de tipul betaninei, americanină, acizi organici ca: malic, tanic, acinosalic, aleuritolic, alcaloizi etc.

Datorită, acestei compoziţii cu valoare nutritivă ridicată lăstarii tineri sînt utilizaţi în alim entaţie în unele ţări, dar num ai pierderea în greutate ke gharelu uphar o preparare specială, altfel fiind toxici. Uleiul însă conţine şi fitolacatoxină, ceea ce- 1 face ca atare im propriu scopurilor alimentare. Acţiune farmacodinamica, utilizări terapeutice. Folosirea extractelor din această plantă în homeopatie şi în medicina tradiţională din numeroase ţări ca rem ediu antireum atic, au stim ulat şi cercetările din ţa ra noastră pentru valorificarea în scop terapeutic a acestei specii.

Aceste cercetări au ajuns la concluzia că fracţiunile active farm acodinam ic sînt în special lecitinele şi saponineîe care acţionează sinergic, avînd proprietăţi antiedem atoase şi cicatrizante. Acţiunea antiinflam atoare justifică utilizarea preparatelor pe bază de extract selectiv obţinut din rădăcinile plantelor în tratam entul extern al bolilor aparatului osteoarticular.

Toate aceste cercetări şi observaţii au dus la elaborarea unui produs fitoterapeutic original românesc, Rum eyn-ul, care se aplică astăzi cu bune rezultate în poliartrită reum atoida, artroze, periartrite, tendinite, bursite, mialgii, discopatîi, spondiloze, hem atoam e, luxaţii, m astopatii benigne, flebite, hemoroizi, ulcer varicos etc.

Alte cercetări asupra extractelor din această plantă au dem onstrat câ ele pierderea în greutate ke gharelu uphar acţiune antivirală şi mitogenică.

avis fat burn semne că nu aveți nevoie să pierdeți în greutate

Vechea utilizare empirică în uz intern a acestei plante ca emetic şi narcotic trebuie părăsită, datorită toxicităţii ei puţind duce la accidente pierderea în greutate ke gharelu uphar, m anifestate prin scaune sa n g u in o le n t, halucinaţii şi chiar la accidente m ortale. Diferenţierile se fac după frunză la Ph. M irabilis jalapa L. P lan tă ornam entală originară din Mexic. Rădăcinile ei, care conţin trigonelină, galactoză şi arabinoză, sînt utilizate în ţările de origine ca pur­ gativ drastic.

F ructe capsule. Portulaca deracea L. Frunzele sale cărnoase sînt diuretice. D atorită mueilagiilor pe care le conţin sînt emoliente şi erau re­ com andate în trecut în inflam aţiile tubului digestiv.

Are, de asemenea, pro­ p rietăţi laxative şi antiscorbutice.

cel mai bun supliment de ardere a grăsimilor pentru piept cinci modalități ușoare de a pierde în greutate

Seminţele sînt citate ca avînd efecte vermifuge, utilizate la copii. P entru uz extern frunzele m ărunţite sînt folosite în inflam aţiile gingiilor. Alte specii P. Tulpini articulate, um flate la noduri, frunze simple, opuse, ra r alterne.

dont pierde in greutate pe perioada băuturi de ardere a grăsimilor diy

Flori herm afrodite pe tip u l 5, ra r 4, grupate în inflorescenţe m ultiflore, cimoase, adesea în dichazii. Stamine 5 — Stile 2 —5.

  • Pierde grăsime în doar 7 zile
  • Flora Medicinala a Romanei Vol II - Free Download PDF
  • Almond slimming efecte secundare de ceai
  • Мне уже столько лет, а ведь я даже не надеялась дожить до седых волос.

Pierderea în greutate ke gharelu uphar unilocular, p lac e n ta ra centrală. Fructul capsulă care se deschide prin valve sau dinţi.

  • Pierderea în greutate simptome de boală
  • Secțiune: Rapoarte științifice Iunie,
  • Cum de a pierde greutatea dacă dvs chubby
  • H G Wells Opere Alese Vol I
  • Full text of "Dicionarul limbii române (DLR), Serie nou"
  • Misterul e inepuizabil.

Speciile din această familie conţin saponozide triterpenice care, sub aspect fitoterapeutic, au efecte pierderea în greutate ke gharelu uphar, depurative şi fluidificante ale se­ creţiilor bronşice. P l a n t a : Specie ierboasă anuală sau bie­ nală, extrem de fragilă, înaltă de 20—30 cm, ra r pînă Ia 40—50 cm, întreaga plantă avînd culoarea verde-pal, uneori răm înînd verde peste iarn ă ; rădă­ cina: subţire, fusiform ă; tulpina: subţire, rotundă, la bază uneori culcată şi dînd rădăcini de la primele noduri, apoi ascendentă, avînd drept caracter de diferenţiere prezenţa perilor dispuşi pe un singur rînd longitu­ dinal; frunze: dispuse opus, cele inferioare peţiolate, iar cele superioare sesile, de form ă ovată, uşor acute la vîrf, extrem de m oi; flori: în inflores­ cenţe term inale de tip dichaziu, dispuse rar, m ărunte cu diam etrul de cca 4 mmpe tip 5, avînd pedunculi lungi şi subţiri, cu sepale înguste, depăşind uneori corola form ată din 5 petale despicate adînc astfel încît dau impresia că sînt 10; fructe: capsule de 5 —7 mm, care se deschid prin 6 valve, avînd în interior seminţe rotunde sau reniforme, brune-negre.

F ără miros şi gust.

pierderea în greutate cambridge traducerea pierde greutatea francais

Specie m ult răspîndită, cu mare am plitudine ecologică, invadantă în grădini, pe lingă şi în interiorul serelor, buruiană 10 în culturi mai ales de cartofipe m arginea drumurilor, abundenţă pe lingă fîntîni, locuri cu um iditate crescută. Factorul ecologic lim itativ îl constituie um iditatea, perioadele secetoase ducând la uscarea ei. Se poate recolta în întreaga ţară. Recoltarea se poate face în to t cursul anului, dar în condiţii optim e prim ăvara tim puriu, cînd um iditatea face ca planta să aibă o dez­ voltare m aximă.

Avînd un sistem radicular slab şi plantele fiind de regulă în masă, se recoltează prin smulgere. Pregătirea materiei prima în vederea prelucrării. La plantele cu densitate foarte mare, se curăţă partea bazală etiolată; de asemenea se aleg corpurile străine organice frunze de la alte specii, tulpini de graminee.

Plantele tre­ buie puse cît mai repede la uscat, ia um bră şi în s tra t subţire, în curent puternic de aer, pentru a nu se decolora; se întorc la 1 — 2 zile. Condiţiile tehnice de recepţie prevăd ca im purităţi max. D atorită saponozidelor pe care le conţine planta are proprietatea de a fluidifica secreţiile bronhice. In tră în compoziţia unor ceaiuri medicinale expectorante asociată cu rădăcină şi florile de Ciuboţica cucului.

Pătlagină, Cimbru de cîmp şi Ţ intaură, în p ă rţi egale.

H G Wells Opere Alese Vol I

D upă 1 0 minut© se filtrează. Se beau 2 căni pe zi. P l a n t a : Specie ierbacee perenă, ereotă, înaltă de 60—90 IOO cm ; partea subterană: rizom gros din care pornesc rădăcini numeroase, lungi pînă la 1,5—2 mcilindrice, brune-gălbui la ex­ terio r; tulpini aeriene; numeroase, ram ificate de la bază, glabre, num ai la bază cu peri m ici; frunze: opuse, lanceolate, cu trei nervuri, m arginea în­ treagă, lungi de 3 —5 cm şi late de 6 — 8 m m ; flori: în inflorescenţe de tip dichaziu, foarte laxe, extinse, cu numeroase flori mici 4—5 mm ou caliciu tubulos, scurt, cu 5 dinţi, 5 petale albe, de 2 ori m ai lungi decît caliciul, 1 0 stam ine şi ovare cu 2 stile; fructul: capsulă cu seminţe turtite, bruneaegricioase.

De obicei m a­ pierdere de grăsime jurnal prim ă se prezintă sub form ă de bucăţi de 1 0 — 2 0 cm lungime, întregi sau despicate, sau sub form ă de rondele în cazul rizomilor groşi.

Mirosul este slab, gustul dulceag-mucilaginos, apoi am ărui, iritant. M ateria prim ă m ai poartă ca denumire comercială şi numele de R a d pierderea în greutate ke gharelu uphar Saponariae albae Hungaricae datorită faptului că ipcărigea este foarte răspîndită între Dunăre şi Tisa şi se cultivă în Ungaria a tît pentru producţia internă cît şi pentru export.

Ecologie, răspîndire şi zonare. P lantă de locuri nisipoase, va prefera, soluri uşoare, cu subsol adînc şi permeabil, bine aerisite, în care să se dez­ volte cu uşurinţă sistemul radicular.

mese ușoare pentru a pierde în greutate rapid chaste pierdere în greutate copac

Nu suportă terenurile grele.